AI și economia

AI și economia

Analizăm dovezile că inteligența artificială (AI) are un efect mare asupra economiei. Într-o varietate de statistici, inclusiv livrările de robotică, start-up-urile AI și numărul de brevete, există dovezi ale unei creșteri mari a activității legate de AI. De asemenea, revizuim cercetările recente în acest domeniu care sugerează că AI și robotica au potențialul de a crește creșterea productivității, dar pot avea efecte mixte asupra forței de muncă, în special pe termen scurt. În special, unele ocupații și industrii se pot descurca bine, în timp ce altele se confruntă cu schimbări pe piața muncii. Apoi luăm în considerare politicile actuale și potențiale privind IA care pot contribui la stimularea creșterii productivității, atenuând, în același timp, orice dezavantaje pe piața muncii, inclusiv evaluând avantajele și dezavantajele unui organism de reglementare specific AI, aplicarea extinsă a legii antitrust și strategii alternative pentru a face față impactului AI pe piața muncii, inclusiv venitul de bază universal și ocuparea forței de muncă garantată.

Inteligența artificială (IA) a avansat rapid în ultimii ani, măsurată atât în ​​ceea ce privește cantitatea de resurse dedicate acesteia, cât și în ceea ce privește rezultatele sale.¹ The Economist a estimat că fuziunile și achizițiile legate de IA au fost de 26 de ori mai mari în 2017 decât în ​​2015.² Investițiile sporite au fost determinate și de creșterea rapidă a capacităților tehnice și a inteligenței artificiale (IA). De exemplu, conform indicelui AI, ratele de eroare pentru recunoașterea imaginilor au scăzut de la 29% la mai puțin de 3% între 2010 și 2017, depășind nivelurile de performanță umană.³

Aceste progrese rapide se aplică nu doar AI, ci și roboticii, senzorilor și conexiunii tuturor prin digitalizare (cunoscută și sub numele de „Industria 4.0”). Aceste progrese au început să se manifeste într-o varietate de aplicații, inclusiv AI care învinge oamenii la jocuri de strategie complexe⁴, crearea de chatbot și asistenți virtuali precum Alexa și Siri⁵ și noile magazine alimentare Amazon fără casierie și fără numerar⁶.

Acest lucru a condus atât la entuziasm cu privire la capacitatea tehnologiei de a stimula creșterea economică, cât și la îngrijorare cu privire la soarta lucrătorilor umani într-o lume în care algoritmii de computer pot îndeplini multe dintre funcțiile pe care le poate face un om (de exemplu, Frey și Osborne 2017; Furman 2016). Unii au luat vederi mai extreme. De exemplu, Elon Musk și-a declarat convingerea că „AI reprezintă un risc fundamental pentru existența civilizației umane.”⁷